În lipsa curajului

 Am citit undeva că nimeni nu poate fi de neîlocuit şi în gând mi-au venit toate persoanele fără existenţa cărora nu aş fi în stare să respir, fără oamenii cărora le datorez fiecare zâmbet şi fiecare lacrimă, fiecare dezamăgire uitată şi fiecare speranţă născută. M-am gândit şi la oamenii care m-au rănit şi cărora le-am căutat înlocuitor, care mi-au distrus vise şi care mi-au călcat sufletul în picioare. Cu mintea întunecată am încercat să descifrez care e părerea mea despre oamenii care pot, sau nu, fi înlocuiţi, cu o ruşine pentru sufletul meu, recunosc, nu sunt în stare să înlocuiesc oameni, nici pe cei care m-au rănit şi nici pe cei cărora le datorez totul, pot să îi îndepărtez dar nu pot să-i înlocuiesc, nu am curaj. Deseori m-am întâlnit cu acei oameni pe stradă şi nu am avut curajul...nici măcar să-i îndepărtez.

Cu dedicaţie!

  Ai şi tu un prieten tâmpit dar care te poate scoate mereu din orice stare? Care te poate face fericit când eşti trist sau care îţi mănâncă neuronii după aia? Dacă da, atunci să ştii că am şi eu unul. Nu mă întreba detalii despre el şi nici cum ne-am cunoscut pentru că nu am să-ţi spun, îţi voi spune doar ca vorbim nonstop şi râd ca nebuna în spatele monitorului, îţi voi spune că suntem sinceri unul cu celălat şi asta mă face să cred că-i prietenie căci ea se clădeşte pe adevăr şi bla, bla, bla, ce mai contează cum, de ce şi pentru ce suntem prieteni, contează că atunci când va citi mă va înjura chiar dacă nu a facut-o până acu' niciodată, pentru toate e un început.

P.S.Dacă mă mai întrebi odată de ce vorbesc cu tine, te bat!

Şi dacă am să mă-ntorc la tine...

Şi dacă am să mă-ntorc la tine
Va fi decât la-nnmormântare,
N-am sa-ţi aduc, eu, flori o mie
Am să-ţi aduc o lumânare.

Şi dacă am să mă-ntorc la tine
Va fi mai mult o întâmplare,
Căci n-am iubit a ta privire,
Am vrut mai mult la-nmormântare.

Şi dacă vrei sa plângi de mine,
Nu plânge! Nu te-oi alina.
Am plâns şi eu de nesimţire,
Când te iubea amanta ta.

Te-ntrebi de unde ştiu de dânsa?
Nu te-ntreba. Problema mea.
N-aş vrea să ştii ce-i înşelatul,
De asta vreau doar moartea ta.